duminică, 31 august 2008

Oupss

Spre rusinea mea, de abia acum am aflat ca astazi, adica ieri, a fost Sfantul Alexandru. Am fost ocupat cam toata ziua, iar eu cum nu stiu nici o sarbatoare si nici un sfant, nu am avut de unde sa stiu ca nu a fost nimeni in preajma sa ma informeze.
Si cum e mai bine mai tarziu decat niciodata le urez tuturor Alexandrilor/Alexandrelor traditionalul La multi ani!

sâmbătă, 30 august 2008

Faza sejurului

Cât timp am stat pe litoralul românesc am auzit tot felul de replici, glume, zise nezise, că de aşa e românul, vesel, glumeţ şi câteodată beţiv. Adică trăieşte viaţa.
Să revenim la titlu, deci cea mai tare replică pe care am azit-o:
O gagicuţă ceva de genu 90-60-90 stătea pe o bancă lângă hotelul Select, din Mamaia (i-am reţinut numele pt. că am fost cazat acolo acum 3 ani) şi ţinea în braţe un căţeluş frumos foc. Eu împreună cu câţiva prieteni eram pe banca alăturată. Din senin apare un băieţaş cam de vârsta fetei, 20-22 ani, o priveşte de sus până jos apoi cu zâmbetul pe buze şi ochii aţintiţi la javră :
- Ce marcă e? referindu-se la câine.
Am afişat un zâmbet cât mai discret ca să nu par necivilizat. Mi-ar fi trecut prin cap multe glume auzite pe litoral, dar asta le întrecea pe toate.

Scule din nisip

Sculă, sculă şi la propriu şi la figurat. Pe plaja din Mamaia, în faţa hotelului Naţional, vreo 5 tineri cu o imaginaţie bogată, sau cu o obsesie bogată, s-au gândit că ar fi bine să mai clătească ochii oamenilor cu nişte scule. Un pic talent, un pic mai multă experienţă, vizuală, ceva imaginaţie, lopăţele şi nu în ultimul rând, priviţi minunata creaţie:










La câţiva metri distanţă, o altă sculă. De data aceasta o super sculă de castel. Tot din nisip :








Articol scris pentru concursul lui VisUrât şi Arhi.

Mă transform

Încet, încet încep să apară simţurile şi trăsaturile de animal. Am remarcat că am o problemă oarecum majoră. De fiecare dată când merg pe stradă, parcuri, câmpii sau orice alt loc unde se află copaci sau frunze, mâna mea se îndreaptă brusc către o cracă cu intenţia de a smulge o frunză.
Din păcate acest lucru începe să cauzeze şi concetăţenilor, deoarece mi s-a întamplat ca după o ploaie de vară, d-aia puternica să merg pe trotuar, să agăţ o frunză, iar pe cel din spatele meu, un nene mai în vârstă şi fără umbrela, să îl ud, defapt copacul l-a udat, cu ajutorul meu, scuturândui toată apa de pe crengi pe chelie.
Sunt singurul care se manifestă astfel?!

Floapa

Că tot am citit câţiva bloggeri, oarecum nostalgici, care povesteau despre jocurile pe televizor, etc, m-am gandit şi eu să scriu 2-3 cuvinte ca să vă curgă o lacrimă, măcar una.
Acum 3 zile, adică 27.08.08, miercurea, am fost nevoit să îmi schimb placa de reţea de la desktop, deoarece cea încorporată se pare că "a picat". Asta e se mai întâmplă. A fost necesar un magazin de la un parter de bloc ca să îmi satisfacă dorinţa.
Am intrat, am cumpărat ce trebuia, o placă de reţea, şi am plecat acasă.
De aici începe nostalgia, amintiri dureroase, plânsete, durer în suflet şi o grămadă de sentimente care te făceau să crăpe inima în tine. Driverul plăcii de bază era pe dischetă, floapă. Adică Floppy. Mult iubitul floppy, în care se introducea ditamai discheta, 3,4 inchi, sau ceva de genu, scria pe partiţia din My Computer. Mai ţineţi minte cum troznea când începea migălosul proces de citire? Mai ţineţi minte imensa capacitate de stocare de 3 MB ?! parcă atât era. Mai ţineţi minte că costa în jur de 3 lei, adică 30 mii, care pe vremea aceea totuşi erau bani?, mă refer la acea vreme când începea cam tot românul să îşi cumpere un calculator, 2002-2003.
Îmi aduc aminte şi mă amuză acest lucru, cum apăruse un zvon, cum că dacă dai de acea clapetă să se vadă folia aceea la lumină se ştergeau toate datele existene, sau chiar mai rău se strica discheta. Nu ştiu cât este de adevărat, dar ţin minte că toţi puştii de prin zona ascundeau dischetele când se ducea vre un prieten pe la ei ca nu cumva din curiozitate să îi strice dischetele. Ce vremuri!
Deşi dischetele au început să dispară din viaţa de zi cu zi a unui posesor de PC, ele sunt foarte folosite pe piaţa calculatoarelor. Cu prima ocazie când o să intru într-un magazin de calculatoare o să întreb dacă au dischetă că vreau să fac o copie la driverul plăcii de reţea :)).
Vă las să lăcrimaţi, ne mai scriem.

marți, 26 august 2008

Hai cu maneaua

Aseară am ajuns acasă, după un drum obositor de vre-o 6 ore. Am de scris o grămadă de posturi, dar am decis ca înainte de toate să scriu despre asta :
Fiind cazat lângă Bamboo, am văzut un afiş în care scria că Arash va veni pe 31 în Mamaia, mai precis în Bamboo să cânte pentru încheierea sezonului. Super tare, păcat că nu am bani să mă duc. Aici e partea frumoasă : am căutat pe internet, cât timp mă duceam pe la hotspotul din faţă de la Rex, am găsit melodia Arash - Temptation . Superbă melodia, dar acum e atunci. În discotecile de la capătul staţiunii, pe unde mă plimbam în fiecare seară, se auzea şi melodia
Florin Peste & Ioana - Oriunde Mergi Tu Merg Si Eu . Yacks. Mi se pare că seamănă prea mult cele 2 melodii şi bineînţeles, originalul este al lui Arash. Deci, maneaua loveşte din nou. Iar fac creatorii de zgomot o grămadă de bani prostind cocalari si cocalare să asculte muzica lor, adică a altora. Aveţi cele 2 melodii ca să vă lămuriţi :




şi


joi, 21 august 2008

Salut

Salutari de la mare. Sunt in fata la REX, pe plaja:D. Ne mai auzim.

luni, 18 august 2008

Met xDetective

Aha. In jurul orei 3.30 voi pleca catre statiunea Mamaia. Cei care vor sa stie cine se afla in spatele tastaturii, sa ma contacteze pe yahoo messenger, la telefon sau mail. Deja am programata o intalnire cu Rosca si cu Adrian si eventual cu prietenu Ionut (ala cu clipurile).
Sa am distractie placuta.

RDS

Cioc Cioc! "Bună ziua, de la RDS, am venit cu netu'". Cam asta s-a întâmplat acum cateva ore (am fost plecat şi nu am avut timp de scri). Bine domne, dar eu nu văd nici un net. Îl ai cumva în geanta, ca în buzunar nu intră că e dăla de 5 mb. Cam asta aş fi vrut să îi spun, dar de poate pleca Gigel. Băiatul venise ca să imi tragă un fir de 20 de metri din switchul din faţa uşii.
După ce s-a jucat umpic cu drăcia aia a lui, bormaşina, hop se şi aprind beculeţele de la placa de reţea. Bucuros de noul upgrade, că de la Romtelecom, aka Clickenet, nu avea Metropolita. Ce să downloadez eu mai întâi? - Da, recunosc, folosesc torrente, piraterie, ilegalitate etc. - Păi intru pe un tracker şi dau "Download" la "Olympic.Games.Opening.Ceremony.Beijing.2008.HDTV.XViD-PiX ". Super viteză, 40 KB/s. Well, dezamăgire totală. Next step? Băi frate hai să downloadez un dăla de nu se uita copii la el, 18 zis xxx sau porno. Hehehehe, în mai putin de 2 minute am luat un filmuleţ dăla, că de la astea se vede viteza adevărată a netului.
Şi în acest moment, datorită lui,lu' ăla cu netu în buzunar, vă scriu de pe un abonament de RDS. În 30 de zile se va rezilia şi actualul Clickent.
Ca

Pierdut bătrân...

Cam aşa sună ultimul "mass" primit pe Yahoo Messenger.
"Va rog mult dati mai departe mesajul urmator: persoana pierduta azi in jurul orei 9 dimineata,zona Bucur Obor,nume Melesteu Vasile,bolnav de Altzheimer,in varsta de 82 de ani,imbracat cu pantaloni lungi de culoare inchisa,camasa gri cu maneci lungi,pantofi negri si palarie maro.Este vorba de bunicul meu,va rog mult da-ti mai departe,anuntati politia capitalei ori persoanele urmatoare;Eu(Eliza) 0766370514,Petre Melesteu(fiul) 0722727230,domiciliu;0213156379"

Mi se pare o aberaţie faza cu "pierdut bătrân", în fine să zicem că e posibil. Şi încă ceva fata, Eliza, trebuia să specifici si tu data, deoarece massu ăsta o să umble ceva vreme prin linstele de messenger şi săracul om o să fie pierdut şi peste 3-4 săptămâni, că de aşa zice mass-ul.
Sunt curios cum vor suna următoarele "mass-uri". Poate o să auzim : "PIERDUT HAITĂ DE ŞOBOLANI DOMESTICI" , sau mai ştiu eu ce.
Şi ca să nu fiu nesimţit, uite că am postat şi eu mass-ul aici.

Povestea pulii

Am aflat, un lucru care mă miră, că nu toată lumea ştie povestea pulii sau mulţi au auzit de ea, dar nu au citit-o sau nu ştiu de cine e scrisă. Păi din cultura mea generală, din ce am citit şi din ce ştiu naraţiunea se numeşte : Povestea pulii sau pulei, cred că amândouă variantele sunt corecte. Deci probabil dacă cei care aruncă un ochi pe aici nu stiu povestea, m-am decis să o public. Succes la citit :

Amu cicã era într-un sat un tãran. Si tãranul acela a iesit odatã în tarinã sã samene niste pãpusoi. Si cum semãna el, tocmai atunci s-a nimerit sã treacã pe-acolo Hristos si cu Sfântul Petrea. Hristos sã nu tace molcum si sã-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? întrebã el.
- Ia, niste pule semãn, rãspunse tãranul cu obrãznicie.
- Pule ai zis cã semeni, pule sã dea Dumnezeu sã se facã, zise Hristos, blagoslovind semãnãtura din treacãt cu amândouã mâinile, si apoi se tot duse în drumul sãu cu Sf. Petrea, care nu-si putea stãpâni mierarea de cuvintele ce auzise cã au esit din gura lui Hristos, pentru cã niciodatã nu mai vorbise Mântuitorul asa de buruenos.

Tãranul, dupã ce mântui de semãnat se întoarse acasã. Apoi, la vremea prãsitului a venit de a prãsit pãpusoii dupã rânduialã si iar s-a întors acasã. Dar când vine la cules, ce sã vadã? În loc de pãpusoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drãgãlete de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze si mai rãsbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toatã vara, zice tãranul, scãrpinându-se în cap si trântind cusma de pãmânt cât ce putu. Asta n-am pãtit-o de când m-a fãcut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de fãcut? - 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, cã pocit a mai fost la gurã.
Si cum sedea tãranul uimit, numai iacã ce trecea pe-acolo un potâng de babã.
- Bunã-vremea, om bun, zise ea.
- Sã-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, mãtusã, zise tãranul îndrãcit de nãcaz...
- Dar ce, Doamne iartã-mã esti asa mãshcãrãgios, mãi omule, zise baba posomorâtã. Nu ti-i oarecum sã vorbesti asa, de fatã cu o bãtrânã ca mine?
- D-apoi cum sã mai vorbesc si eu, mãtusã, când vezi cum s-a fãcut Dumnezeu râs de muncusoara mea. Da’, la sãrãciea în care mã gãsesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata dacã ai ce...
Când se uitã baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rãsbelite , în toate pãrtile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta încã-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, mãtusã! Dar asa sunt sute si mii de mii, în cur sã le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo cã nu stiu ce sã mai fac. Îmi vine sã mã spânzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista sã nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, mãtusã, dar unde s-a mai auzit o chiznovãtie ca asta - sã mãnânci pule în loc de pãpusoi! Ia învatã-mã si dumneata ce sa fac? cãci pe mine nu mã mai ajunge capul.

Stã ea baba oleacã pe gânduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as învãta ce sã faci ca sã te desfaci de dânsele rãpede - rãpede si sã scoti bani înzãcit si însutit decât pe pãpusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, mãtusã? Învatã-mã, cã t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... cãci îi curgea ochii dupã dânsele, când le vedea asa de zdravene si bârzoete...
- Apoi eaca ce sã faci, nepoate: încarcã-le în car si le du la târg cã ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul sã te mãnânce, acum trebue sa las rusinea laoparte si sã te învãt cum ai sã înveti pe cumpãrãtori a le întrebuinta.
- Cã bine zici, mãtusã, ia spune-mi, rogu-te!
- Când a fi sã le vie dor de pulã, s-o shuere cum shueri oile la strunga… si atunci, numai sã-ti poatã curul... Iarã când s-ar sãtura de ea, sã zicãs ho! ho! haram nesãtios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dânsa.
Si drept dovadã, baba îsi înfãshcã o mãtrãganã, care era mai mare, de pe un strujan, si începe s-o pue în lucrare cum se cade… Tãranul a încremenit, când a mai vãzut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? mãtusã, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am tãiat lemne… Nu mã mai întreba cum, si zi bogdaproshti cã t-am deschis ochii ce sã faci...

Tãranului atâta i-a trebuit. Da babei ce-i fãgãduise, apoi se duce acasã, îsi pune scoartele la car si-l înfundã bine, înjugã boii, se întoarce la ogor încarcã un car zdravãn de pule - si la târg, bãete, cu dânsele la vânzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupânese mari...
O cucoanã vãduvã, auzind asa vorbe din gura tãranului, trimite o slujnicã sã-l cheme la dânsa ca sã-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheamã pe tãran. Si cum vine tãranul, cucoana îl si ia la trei parale, zicând:
- Dar bine, mãi tãrane, ce porcãrii spui pe lângã cerdacul meu, cã te mãnâncã mama dracului! Acus te pun la scarã si-ti trag o bãtae, de te-or duce cu cerga acasã... Înteles-ai?
- Apoi, da’, milostivã cucoanã, zise tãranul scãrpinându-se în cap. Sã ierte cinstita fata dumneavoastrã, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la târg, sã vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele, cã ne mãnâncã si pe noi o multime de angãrii si de nevoi de tot felul...
- Mãi, tãrane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fatã cu mine?
- Ba fereascã Dumnezeu, cinstitã cucoanã, vorbesc vorbe sãnãtoase, sãracul de mine! Iacã sã vã aduc una ca s-o vedeti, dacã nu mã credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plãmãdit, cã m-a fãcut sã intru în dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea dacã-ar fi de partea femeeascã, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odatã se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dânsa deadreptul în casã la cucoanã.
- Iacã, cucoanã, sagã-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata mã mai înghii si cu bãtae, cã pesemne nu-s eu destul de bãtut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sã-i fut, cã au început a mã lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum cã tãranul are dreptate, si se face a se uita într-o parte, dar tot trãgea cu coada ochiului si la cinstita pulã din când în când.
- Batã-te focul sã te bata, mãi tãrane, cã ticãlos mai esti!… S-apoi cum s-ar face ca s-o poatã cineva întrebuinta, când ar vre? Nu-i vorbã, cã mie una nu-mi face trebuintã. Dar tare mã mier si eu de asa comedie!
- Cum sã se face, cucoanã! Sã ierte cinstita fatã a dumneavoastrã ia, când vine cuiva pofta de dânsa, o shueri de câteva ori, cum shueram noi oile la shtrungã, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cât ce-i pute, cã las' dacã m-a da de rusine. Iarã când te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, sã strigi la dânsas ho! ho! Haram nesãtios!
Si atunci îndatã numai ce-o vezi cã se trage înapoi frumos, ca serpele la lapte dulce… Si pe urmã, de câte ori ti se scoalã... tot asa sã faci. Si dacã nu te-i multãmi, atunci sã mã blastemi pe mine.
- Batã-te pustiea sa te batã, mojic mãscãrãgios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleacã afarã din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, cã avem oleacã treabã.

Tãranul tace molcum si ese. Iarã cucoana, drept cercare, începe a suera nãtãrânga, si atunci cinstita pulã face zbârc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: gãina bãtrânã nu se spãrie de pula groasã.
Sedea, sãrmana, cum sede mielul la tâta oaei, pânã ce se saturã de supt. Cucoana era de cele mai tartose!

Strâmtã-n pizdã, tare-n sele,
Crascã pula din mãsele,
Cã-i cam iute la otele!

În sfârsit dupã ce s-a sãturat cucoana bine, apoi zice încetisor: ho! ho! haram nesãtios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana îndatã o rãdicã cu mare sfintenie si o pupã drept în bot... Apoi strigã pe tãran în casã si luându-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a întâmplat de ai tu blãstãmãtii de-aiste, mãi tãrane?
- Cum sã se-ntâmple, cucoanã? Ia mai astã primãvarã, sãmãnând pãpusoi în tarinã, a adus dracul - cã mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a întrebat ce semãn? Eu nu-mi stãpânesc gura? M-a împins pãcatul sã rãspund în ciudã cã pule semãn, sã iertati dumneavoastrã! Si atunci el pocit la gurã sau naiba îl mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amândouã mânile spre ogorul meu din treacãt, zicânds "Pule sã dea Dumnezeu sã se facã". Si cum vedeti dumneavoastrã, pule s-au fãcut, fãrã stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o cãrutã de jidani, sã ierte cinstita fata dumneavoastrã.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheamã, cum hastã pulã sa le mai zicem?
- Mãi omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfântul Petru? Cã numai ei sunt asa fãcãtori de minuni...
- D-apoi, da, cucoanã, mai stiu eu cine sã fi fost? Dumnezeu ori dracul, sã-i bag in pchizda mâne-sa, cã mai bine nu le-oiu zice, sã ierte cinstita fata dumneavoastrã, cã stiu ca mi-a fãcut-o bunã...
- Dacã-i asa cum spui tu, mãi tãrane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai sã-ti cumpãr si eu una, spre aducere aminte de anul când s-au fãcut pe ogoarã de cele care spui tu... cã dupã mine aista-i semn de belsug.
- Pule, vrei sã zici, cucoanã.
- De-acelea, mânca-le-ai sã le mãnânci, cã mult le mai porti prin gurã.
- Apoi da, dac-asa ni-i deprinsã gura, ce sã facem? Iertati si dumneavoastrã! Dar si dac-a fi dupã vorba dumitale, cucoanã, apoi mult stau eu si mã mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el altã treaba decât numai se-apuce de fãcut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iartã-mã, dar pulos trebuie sã mai fie si Dumnezeu acela, de-i plac asa de mult pulele! Însã mai stii pãcatul? Oiu face si eu ca dumneata, cucoanã. Poate a vrut Dumnezeu sã se cace cu bani în punga mea, cã de mult sade pustie - frantã de para n-am la sufletul meu.
- Ei, ce zici, cucoanã, iei-ti una ori ba? - cã mã prea întârziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scârnãvia asta, zise cucoana, facându-se cã i-i greatã oarecum... Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.
- Apoi ce sã-ti cer, cinstitã cucoanã! Ca sã nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei în capãt si pace bunã.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar stii cã esti de duh, mãi tãrane!
- Apoi, da, cucoanã, mult mi-au asudat si mie coaele, pân-am prãsit atât amar de pule, si le-am adus în halul ista, cum le vezi… si dacã de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la tãrance de-a noastre ti-ai gãsit sa mã pricopsesc? Cã ele ar voi sã le dai cate-o teshtea de pule de-o para si câte-un vraf pe deasupra... Asa-i la noi la tãrani, bãga-mi-as, Doamne iartã-mã, sã-mi bag! Sã iertati de vorba ceea proastã!
- Mãi, tãrane, dar trei sute de lei nu ti-i deajuns?
- Nici o letcae mai putin, cucoanã.
- Patru sute, mãi.
- Nu se poate, cucoanã.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei si 39 parale. Nu te mai pune si dumneata, cucoanã, pentru 50 de lei. Fã-mi încaltea o saftea sã nu mai stea c-ai sã ai bunãtate de pulã, de mi-I pomeni, si mi-i îndrepta si la alte cucoane de-a dumneavoastrã.
- Hai, na-ti 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva sã te obrãznicesti sã spui cuiva cã mi-ai vândut mascarale de-aiestea, c-apoi al tãu e dracul. Înteles-ai?
- A... da! cucoanã, d-apoi eu grija asta o am, pãcatele mele?

În sfârsit, cucoana dã 500 de lei, îsi ie pula - si tãranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui sã vândã cum a puté si pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plânge el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreabã.

Dar ce mai atâta vorbã. Cum s-a dus tãranul, cucoana cea pashnitã si spãshitã face o cutie de argint poleitã cu aur, împodoleshte sfânta pulã în bumbac, stropit cu arome, o asazã sh-o încue în cutie ca pe un odor nepretuit, ia cheea la sine, si când îi venea haghitele se aseza gospodãreste pe treabã, îsi astâmpãra pofta, si ca mai ba sã-i duca dorul, sau sã umble pe apucate, ca pânã atunci. Se închipuluise biata cucoanã câte se poate de bine pentru bãtrânete.

Amu, într-una din zile, iaca ce vine popa de pe mosia cucoanei s-o roagã de toti Dumnezeii sã-i boteze un copil. Cucoana, ca sã nu strice hatârul popei, pune caii la cãrutã si se duce cu dânsul în sat sã-i boteze. Si dupã ce-i boteazã copilul, rãmâne la popa la masã în acea zi. Si la masã luã si cucoana mai mult un pãhãrut douã de vin, cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luati-l mãcar pânã la brâul preotesei, ba, atâta rãu sa fie! Pe cucoanã o ia vinul de cap, si pe loc îi si vine pofta de pulã… Ei! Ei! ce-i de fãcut? Da cucoana sã se ducã acasã, popa si cu preoteasa n-o lasã.
- Ai sã mâi la noi în astã noapte, cumãtritã, ziserã ei, cã doar nu-ti plâng copiii acasã.
În sfârsit, cucoana scãpãrã de dor de pulã...
- Cumãtre pãrinte, zise ea de la o vreme, dacã nu mã lãsati sã mã duc, tine cheea asta, si fã bine sfintia ta de te du acasã la mine, deschide lãdoiul de lângã patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint si mi-o adã-ncoace, cã-mi trebuie ceva dintr-însa: chitibusuri de-a noastre, stii, cum îi treaba femeilor...
Popa, chitind cã-s niste daruri pentru preuteasa, pe datã si porneste cãlare.
Si ajungând pe la ameazã, în mijlocul verii, si da inima din popa de caldurã. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei pãduri, sta la umbra unui copac pletos sã se rãcoreascã oleacã. Si cum sta de se rãcorea, îi dã dracul în gând sã umble în cutie si sã vadã ce-i acolo? Suceste el cutiea, o învârteste si nu stiu cum face c-o deschide. Si când se uitã înãuntru, ce sã vadã? Vede coscogemite mascara, învelitã în bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, începe a suera. Si cum se mira el suerând, pula face zmârc! în curul popei... Popa atunci începe a rãcni si zice: Doamne, izbãveste-mã de vrãjmas! Nu lãsa pre robul tãu de batjocora diavolului! Cã tie unuia am slujit si afarã de tine pre altul nu stiu. Dar toate erau în zadar. În sfârsit, dacã vede popa si vede ca nu mai este scãpare, scoate bârnetul de la izmene si cu un capãt îl leagã de copac, iar cu celalalt capãt de bârnet, leagã pula cum poate, si unde nu începe popa a se smuci si a cotigi în toate pãrtile, cum se smucesc boii la tânjalã, când trag ceva din greu, dar nu era chip… Se roagã el popa, rãcneste el popa, cârneste el, popa, dar nu-i nãdejde de scãpare, c-o dat peste pulã mare.

În sfârsit oleacã de nu era sã iasã sufletul din popa; când noroc de la Dumnezeu, eaca o vacã, pe care o pãlise strechia, cât pe ce erea sa dee peste dânsul sã-l zdrobeascã. Atunci popa, de spaimã, începe a striga desnãdãjduits ho! ho! haram, mânca-te-ar lupchii sã te mãnânce! Vaca dã în lãturi si atunci numai eaca si pula ese din curul popei!... Si când se vede popa scãpat, o si croieste la fugã prin pãdure ca un nebun, lasând si cal si cutie si bârnet si preuteasã si cucoanã si tot, si se va mai duce în toatã lumea. Si dus a rãmas si pânã în ziulica de astãzi.

duminică, 17 august 2008

Extratereştrii?!

E clar ca lumina zilei. Există o forţă malefică. Mult mai malefică şi necruţătoare decât mine. Well, prin ce se manifestă această forţă? Easy. De vre-o 2-3 săptămâni îmi tot dispare mingea. Nu cine ştie ce minge, mingea mea de football, una daia de cauciuc la 7 RON. Nu e specială, dar e indispensabilă. Acum să nu credeţi că sunt cel mai înrăit microbist, copil crescut pe terenuri şi stadioane sau mai ştiu eu ce.
Nu, un copil normal - iară mint - care astăzi la ora 17, adică unde termometrul urca la 33 grade Celsius, se apucă să caute mingea prin casă, adică apartament, că avea chef de football. Well, în loc să îmi văd de tastele mele, mă îmbrac să ies în coacerea de pe teren, cu încă un prieten. Dăi şi caută, şi ridică, şi uităte, şi înjură, ce să mai, de toate. După mai bine de 15 minute, în care am deranjat şi păienjenii din spatele mobilei, mingea tot nu apăruse. Dacă nu ai minge, nu poti juca VICTORIA, adică MIUŢA de prin alte părţi - pe aici aşa se zice, deşi nu am înţeles de ce.
Ca să nu vă mai plictisesc, să trec la întrebarea întrebătoare, care este 2 :
1. Mi-a văzut cineva mingea? Una albă, d-aia de cauciuc.
2. Cine ştie o solutie, un loc unde să pun mingea să fie mereu la îndemână. Aş pune-o între Windows şi Program Files într-un folder parolat, dar nu intră.

A great idea

Din blog în blog, din link în link, am ajuns pe aici. Danyblog. Scurt şi la obiect, un blog simpatic cu de toate. Again. Clickuri multe şi pe aici, adică pe blog la el şi hop, un alt link mai interesant. Acest Dany, împreună cu CoolPlay, pe ăsta încă nu l-am citit, au avut o idee grozavă, sper că e a lor, de a strânge toţi blogeraşii, adică cei sub 18 ani, pentru a forma o comunitate.
Spor la click-uri.

PS : Se pare că Cool Play nu este blog, aşa cum credeam mai devreme.
PPS : Pentru cei care cred că : "ca Cool Play" este aşa zisa cacofonie vreau să anunţ că mi se pare o porcărie să corectezi un om zicand : "vezi că e cacofonie". Decât un român istet, ca alţi 90% din compatrioţi, eventual profesor de limba pizdii măsii putea să inventeze cacofonia.

sâmbătă, 16 august 2008

Tutoriale

Ziceam mai devreme ca am reusit sa instalez wordpress pe localhost. Acum am incerca sa instalez si phpbb3, tot pe local host si se pare ca a fost un succes. Da, stiu sunt bun. Partea frumoasa e ca nu este diferenta mare, aproape deloc, intre instalarea pe localhost si pe un domeniu public, asa ca m-am gandit sa fac un tutorial, poate o sa mai ajute pe cineva. Tutorialul va fi inspirat de aici, poate cu mici editari deoarece m-am incurcat in unele locuri.
Ma apuc de munca. Succes

LE : Cred ca se va amana umpic tutorialul deoarece o sa fiu plecat la mare. Cei care chiar au nevoie de ajutor in legatura cu wordpress pot arunca un ochi, sau chiar si pe amandoi daca vor sa inteleaga mai bine, pe linkul de mai sus, adica asta.

:(

Nu am alt titlu, si nici diacritice, o sa plec la o pomana. :(. Ne auzim mai incolo.

Apropo, priviti partea buna : aseara am stat pana pe la 2 jumatate si am reusit sa instalez wordpress si sa adaug si cateva teme, pe localhost.

vineri, 15 august 2008

Limuzina

Cateva poze din parcarea Carrefour din Cluj :







Cei care au fost in data de 08-08-08 acolo au putut sa o admire si sa faca poze cu ea (eu nu am facut ca imi era lene sa ma dau jos din masina).

Again Orange

Tot de Orange este vorba şi în acest post. Se pare că nu îmi mai zice de perioada de graţie, asta după mai mult de 24 de ore de la introducerea codului de reîncărcare,dar în schimb imi zice ca serviciul este momentan inactiv. Hop, cât timp am scris acest post, am mai format de câteva ori magicul număr *100# şi se pare că apare meniul Alege. Defapt, apare decât titlul, în rest ecran alb :)). O să revin cu edit, sper cât mai curând, în care vă voi zice că am activat opţiunea.

LE : Mă veţi crede, nu mă veţi crede, am sunat din nou la *100*1# şi se pare că numărul meu a revenit în pereioada de graţie.

LE2 : In sfarsit am reusit sa activez optiunea. Am sunat la 444 si mi-au reconfigurat serviciul *100#. Cei care vor sa ma auda, sa lase un comentariu, am inregistrat convorbire deoarece ma gandeam ca o sa am de aface cu un om nesimtit care imi va zice ca este vina mea, dar nu a fost asa, mi-a raspuns o doamna draguta care mi-a raspuns la toate intrebarile.

Ce să faci cu banii de la UE

Un ghid practic nescris, dar subînţeles din acţiunile şi achiziţiile alora de ne conduc, impropriu spus, că pe mine nu mă conduce nimeni.
Deci, se face o cerere scrisă către UE, nu nu mail, ci prin poştă că are multe taste tastatura aia, în care se cer x EUROi pentru protejarea asfaltului sau mai ştiu eu ce. Normal, afară sunt 38 - 40 grade şi după părerea primarului din Sectorul 4 asfaltul din Bucureşti se topeşte (ba nu se topeşte, deoarece ori e plin de gropi ceea ce înseamnă că nu e asfalt, ori este acoperit de maşinile care stau la cozi chilometrice, deci ţin umbră şoselei) şi trebuiesc puşi palmieri să îi facă umbră.
UE le dă bani "fără număr",maşini şi-au luat, case şi-au făcut, au avut şi bani de concedii prin cineştie ce staţiuni exotice, aşa că trebuiau să revina la muncă, aşa că hai să umplem Capitala de buruieni, ca să nu se mai vadă cozile de maşini, sau eventual să încurce traficul câte un palmier care "a crescut" fix în faţa unui semafor.
Ar fi şi varianta a 2-a. Palmierii au fost comandaţi pentru a fi puşi în gropile din asfalt.
Vom trăi şi vom vedea, dar nu înainte de a dedica o melodie :

Maybe Next Time

În urmă cu aproximativ 2 săptămâni am aflat că cei de la esal.ro pun la bătaie un laptop celui care este capabil să creeze un design pentru site (cred că era şi cazul). Concursul a fost promovat de Webdesignbox. Termenul limită era în jurul datei de 13.
Am citit cum stau treburile şi am zis să mă apuc şi eu de făcut ceva, că de mă mai descurc cu Photoshopul. NU am deschis minunatul program cu ideea de a câştiga unul din cele 3 laptopuri, deşi poate dacă aş mai avea încă un laptop/desktop mi-aş deschide sală de calculatoare, ci am vrut să văd ce pot face şi ce părere au oamenii cu experienţă despre talentul meu (o fi, n-o fi).
Aşa că poate la următorul concurs o să mă încadrez în timp.

PS : Au trecut aproape 24 de ore, şi tot sunt "în perioada de graţie". Mulţumesc Orange.

joi, 14 august 2008

Ţeapă de la Orange

Astăzi, mai exact la ora 13:19:36 am fost la Orange să cumpăr niste credit pentru cartelă ( numărul postat pe site este prepay, momentan numărul de abonament am decis să nu îl public), mai exact 4 euro, deoarece mai aveam câţiva, dar eram în perioada de graţie. Am văzut oferta lor, aia Orange Young, şi pornit pe vorbit, sun la *100# ca să introduc codul de reîncărcare. Toate bune şi frumoase, "Creditul dumneavoastră", adică al meu,"este de n euro", da, fără număr,"valabil până în data xx-xx-xxxx", adică pe viaţă. Bucurie mare pe capul meu, nu mai zicea de perioadă de graţie sau de alte prostii. Pasul 2, sun, din nou, la *100# ca să activez oferte, că de acu am cu ce. Selectez serviciul Alege, Orange Young, şi...stupoare : Numărul dumneavoastră este în perioada de graţie. Poţi avea accesla serviciul Alege în câteva ore de la reîncărcarea contului". In prima propoziţie apare "dumneavoastră", pronume de politeţe, că de să îţi ia ochii şi să te facă să crezi că eşti respectat de către umilul operator de telefonie Orange(pe pizda măsii, că nu eşti deloc), iar în a 2-a propoziţie apare cuvântul "poţi" care e la persoana a 2-a când normal (din punctul meu de vedere) ar fi trebuit "puteţi". Au trecut multe ore, chiar foarte multe ţinând cont că Orange se declară unul dintre cei mai buni operatori de telefonie mobilă.
Şi aşa pierd o zi de valabilitate a creditului, în care puteam folosii minutele mult visate. Poate data viitoare, că de, nimic nu reuşeşte din prima (principiul celor de la Orange).

LE : Am uitat să precizez - pentru cei care nu ştiu - când sunaţi la *100#, puteţi folosi şi comenzi rapide, ca de exemplu : în loc să suni la *100# şi apoi să apeşi pe tasta 1, poti utiliza din prima *100*1#, şi eşti automat intrat în meniul Alege (la PrePay, meniul Alege este pe tasta 1, iar la abonament este pe tasta 2, în fine), iar pentru a reveni la pagina anterioară, în cazl acesta pagina iniţială *100# puteti folosi * .

LE2 : Au trecut mai bine de 10 ore si inca mai sunt "in perioada de gratie".

Dedicaţie

Tot de la Ionuţ, cel care mi-a dat şi clipul cu PSP-ul şi bancomatul, o melodie care doresc să o dedic tuturor celor care au spart o parolă de Yahoo (obsedaţii ăia de cred că PC-ul este făcut doar pentru Yahoo Messenger şi care zic că sparg serverul Yahoo, sau ce zic ei, şi că imi află parola).




Download clip.

PS : Am acordul lui Ionuţ de a pune aceste clipuri pe blog.

Alta utilizare a PSP-ului

Cel care a câştigat PSP-ul la concursul lui visurât, dar şi ceilalţi care au în dotare un PSP (eu nu sunt impătimit al jocurilor, aşa că nu o să cumpăr niciodată aşa ceva) îl poat folosi şi în alt scop, ca de exemplu : Cum să spargi un bancomat cu un PSP.




Multumiri lui Ionuţ (nu are blog, aşa că nu am ce link să pun).
Download clip.

PS : PSP - Play Station Portable

Hai s-o luăm

O ia cine vrea, eu prefer să merg.
Well, în ultima vreme am avut ocazia să merg p-ici pe colo, întâlnind tot felul de oameni, astfel am auzit de nenumărate ori expresia : "Sa o luăm pe colo". Nu sunt eu un expert în Limba şi Literatura română, dar această expresie ma calcă pe nervi. Cum să o iei ? ... Am încercat să corectez expresia prin "O iei tu, eu merg!", dar cam degeaba. În fine, cine vrea "o ia", cine vrea "merge". Eu prefer a 2-a variantă, mersul.

Minuni din vioară

Nu cred că mai este nevoie de vre-o prezentare :
Broken Sorrow :



Thunder :





Albumul se numeste "Struggle From The Subway To The Charts", Nuttin but Stringz.

miercuri, 13 august 2008

Cumpar!!

Înainte să plec la mare, Marea Neagră, doresc să cumpăr următoarele : o portavoce (de distracţie)şi un mouse ROZ (pentru notebook, am o dambla, vreau să am un mouse cât mai inedit, ieşit din comun). Mai am de cumpărat o plcă video pentru desktop, deoarece cea pe care o am a "picat", dar mă duc dimineaţă şi o să încerc să mă limitez la 100 RON. I-aş fi foarte recunoscător celui care imi spune unde pot găsi cele 2 produse (preferabil comandă online).

PS : Dacă cineva vrea să ne intâlnim, mă găsiţi de pe 19 până pe 26 în Mamaia, cazat la Hotel Naţional.

Later Edit : cred că acesta este ultimul post de pe ziua de azi. S-a încheiat ce-a mai reuşită zi a blogului meu. Noapte bună. Ne mai scriem

Nu tot ce zboara se mananca

Cam asta au crezut cei 2 baieti tarani din minunatul si neegalatul lor BMW Serie 5. Ei chiar au crezut ca se pot intrece cu un "Taur", zis si Lamborghini. Apropo, mai devreme ziceam ca este vorba despre un clip de pe Youtube, am gresit, este un clip de pe trilulilu. Vizionare placuta :


Tarani in Italia
Vezi mai multe video Diverse »

Munca Invatat

După plimarea de prin Munţii Apuseni şi prin împrejurimi, am petrecut câteva zile la ţară, într-o localitate la 20 km de Barajul Vidraru. Fix 20 km, în faţa curţii este un semn care ne arată : Bâlea Lac 76 km, Baraj Vidraru 20 km.
Aşa. Să trecem la treburile mai serioase. Deci, acolo mă înţeleg foarte bine cu un văr, vecin cu mine, de la care iau net când mă duc cu laptopul pe acolo. În astea 3-4 zile cât am poposit pe acolo am avut ocazia să îl ajut câteva ore, pe caldură d-aia insuportabilă, la muncile câmpului, adică cum se zice pe acolo, la făcut fân. Şi dăi şi greblează şi fă şi cară fânu, du fânu etc. Muncă insuportabilă, ţinând cont că foarte multe persoane fac acest lucru toată vara. Mi-am dat seama că nu numai munca la câmp este grea, ci probabil şi munca la cine ştie ce inteprinderi, unde şefu’ te munceşte şi se comportă cu tine cu ultimul om. Deci, am dedus că este mult mai bine să învăţ din ce în ce mai mult, să ajung eventual la munca de birou, preferabil webdesignul.
Deşi la vârsta mea, 14 ani, multă lume nu m-ar lua în seamă, indiferent ce aş zice, dar încerc să îi incurajez şi să îi lămuresc pe cei de vârsta mea, mai mici sau şi mai mari, să se străduiască pe parcursul anilor şcolari, deoarece după aceea vor avea de câştigat.

PS : Drumul ala de la bunici la Vidraru l-am parcurs cu bicicleta.
PS 2 : Scuzati modul de exprimare umpic greoi si eventualele erori, joaca Steaua (desi sunt rapidist) si meciul nu are farmec fara umpic (mai multa) bere.

Spam !?

Acum cateva minute, în timp ce se desfasoară meciul Steaua - Galata (2-1), am aruncat un ochi pe acset articol şi ce să vezi : un băieţel îşi promova blogul său. De, normal mi s-a părut să şterg comentariul, ceea ce am şi făcut. Nu am crezut că vor fi aşa mulţi oameni pe blogul meu încât să îşi facă alţii publicitate. Toate acestea din cauza Denisei care încă o dată doresc să îi mulţumesc.
Apropo, dacă tot dorea băiatul link către blogul lui, hai să pun : http://alexandru.giurca.googlepages.com/ .

PS : În următoarele minute voi scrie câte ceva şi voi publica şi un clipuleţ de pe iutub.
PS2 : Senzaţională paradă a lui Zapata.

Inca o medalie

În urma cu 2 minute m-a anunţat fratele meu care era în faţa TeVeului ca am mai luat o medalie. Nu, nu eu am luat ci Romania, la spadă (parcă aşa a zis). O să citesc mai multe pe net, cand o să am timp.

SMS, Chat


Am citit, nu mai ştiu pe ce site, că persoanele care trimit SMS (aşa zisele mesaje scrise, care se dau cu nemiluita la tot felul de oferte) le este mai greu să se exprime într-o conversaţie “face to face”. Testul era făcut de inteligenţii şi doxaţii englezi. Eu cred că au foarte mare dreptate, că de, la un sms poţi sta şi 20 de minute să ii zici cuiva ce ai de zis, pe când la telefon sau faţă-n faţă trebuie să îţi găseşti repede cuvintele. Deci scriind multe sms-uri se pierde acel simţi de a purta o conversaţie cât mai lizibilă şi corectă. Eu, decat să îi dau un sms lui X să îi zic damblalele mele, prefer să il sun sau, în caz că este o problemă mai importantă, cred că cel mai bine se rezolvă vorbind cu persoana între 4 sau mai mulţi ochi.
SMS-urile ca SMS-urile, că de astea costa şi românu e “sărac” – e pe dracu, dar ce facem cu Messengerul? Toţi mai mulţi professori şi părinţi se plâng de modul şi calitatea exprimării elevilor. Normal că de, dacă odrasla e crescută pe Messenger şi cu telefonul de gat de la 7 ani de… . Acelaşi lucru ca şi cu mesajele de pe telefon se întamplă şi cu Messengerul, că şi pe ăla se scrie . La Messenger mai este şi alta chestie : când vorbeşti cu o anumită persoană, în conferinţe, la status, sau şi la asa zisul avatar, nu eşti tare dacă nu ai umplut fereastra de Emoticonuri de genul :X, :*, , :D, =)), =(( şi mai stiu eu ce. Acum să nu mă înţelegeţi greşit, nu vreau să vă fac să renunţaţi la iubitul Yahoo Messenger, dar macar dacă nu vă dezlipiţi x ore din fata monitorului, încercaţi să mai folosiţi şi microfonul, că de tot e o diferenţă. Micuţă dar e.
Baftă la scris.

Mulţumesc Denisuca.com

Datorită acestui articol, am intrat în vorbă cu proaspăta doamnă Denisa Bârgau aka deniusca.com . Am început să vorbim despre ţigări, lăsatul de tutun şi i-am explicat părerea mea despre “acest drog incă legal” . În fine, eu sper din răsputeri să nu fiu vrăjit de “prieteni” sau anturaj să mă apuc de fumat.

Din vorbă în vorbă i-am explicat că am şi eu un blog. Acesta pe care sunteţi acum (dacă sunteţi :D ). De dimineată (adică acum) am primit vre-o 2 mesaje offline (dalea pe Yahoo Messenger – a nu se citi “mess”) în care Denisa îmi trimite un link cu postul acesta. Bucurie mare pe capul meu că de îşi aruncă cineva un ochi pe alea 2-3 articole scrise în timpul liber. De acum o să trebuiască să scriu din ce în ce mai des, articole interesante şi captivante.

Mulţumesc Denisei pentru ajutorul dat şi este de apreciat iniţiativa ta de a promova bloggeraşii. O sa incerc “sa nu te fac de ruşine” :D.

Ne mai scriem.